… as crede ca visez …

blogul durerilor mele de cap

19 January
0Comments

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie…

Văd că e la modă să trimiți o scrisoare către guvern, către senatori, sau cui mai vrei tu. Aceasta este scrisoarea mea deschisă, către cine se simte.

Încep cu guvernul, parlamentul și toți ceilalți. Vă rog plecați! Chiar vă rog să plecați, nu mai doresc să avem o guvernare politică! Au ajuns 20 de ani de politică! Vreau o guvernare care să facă țara prosperă, nu să fure!

Vreau o guvernare mafiotă și vă spun și de ce: nu vor mai fi bani alocați către poliție, ministere sau alte ciudățenii din astea. Totul va fi rezolvat de clanuri, care nu că nu vor consuma de la buget, dar chiar vor plăti taxă pentru a deține acel minister. Se va legaliza prostituția; vom putea fuma și delicatese. Astfel, va crește mult numărul de turiști. Mult. Țara va înflori, pe banii străinilor. Parcă văd anunț de mică publicitate: „angajăm negresă pe post de prostituată; se oferă condiții igienice, 30% din încasări și așternuturi noi în fiecare seară”. Se va cultiva iarba în balcon, fără frică. Ne vom putea lăuda în gura mare: „iarba mea e mai bună, e ceva special” sau „a mea e cea mai pură, e ECO!”. Legislația va fi aproape inexistentă, nu va trebui să ne mai facem multe griji. În loc de procese vor fi ședințe de negociere cu un membru al clanului care se ocupă de justiție.

România va fi o țară de oameni fericiți. O țară fericită și prosperă. România va acumula capital ca niciodată, materia primă oricum o avem: foarte mult teren arabil nefolosit și o grămadă de individe care pot ocupa postul de prostituate; dacă nu putem acoperi de la noi cererea, importăm ieftin din Republica Moldova. Investiție minimă, profit maxim.

Și mai vreau ceva… și cu asta chiar insist: vreau ca România să fie atacată și bombardată de americani. Va fi un moment negru în istoria țării să fie reconstruită din temelii. Mă uit la țări care au mai pățit această nenorocire și rezultatul e cam același… la țări cum ar fi Japonia sau Germania… cât de nasol au putut ajunge…

…dulce Românie, asta ți-o doresc…

01 January
0Comments

Prima dată

E 2012, de mai puțin de 24h. M-am trezit pentru că am avut anumite nevoi (sau ar trebui să spun că mi-a venit să mă piș?). În timpul acestui minunat moment al vieții mi-am amintit de anumite superstiții, cum ar fi că trebuie (sau ai putea) să îți pui o dorință când faci ceva pentru prima dată în acel an. Ca să revin, eu doar scăpam de presiune… pentru prima dată în acest an. Și m-am întrebat ce mi-aș putea dori la ora aia, când nici măcar nu se luminase. Și mi-am dorit să pot dormi puțin mai mult decât de obicei, eventual fără să fiu trezit din oră în oră.

Bineînțeles că la foarte scurt timp Eduard a dat alarma… deci s-a cam dus cu prima dorință pentru primul lucru făcut pentru prima dată în acest an. L-am păcălit cu suzeta și m-am băgat din nou în pat. Mi-am dat seama că l-am păcălit pentru prima dată anul ăsta cu suzeta, deci loc de altă dorință. Dorința a fost aceeași, așa că după încă 20 minute am auzit din nou alarma. Într-un târziu, el a mâncat și am putut dormi cca. 3 ore fără „pauză”. Probabil pentru că nu îmi mai pusesem o dorință când l-am luat pentru prima dată din pat anul ăsta. Am dormit și am uitat de dorințele astea prostești, cu toate că știu că voi auzi la vară chestii de genul „e prima dată anul ăsta când mănânci cireșe? Pune-ți o dorință, neapărat!”.

Acum tocmai am scris pentru prima dată în 2012…

10 November
0Comments

La margine de pernă

Da! Perna are margini! Sunt două tipuri de perne: cu cele patru margini cunoscute sau chiar cu mai multe. Chiar dacă nu ai realizat, ele sunt acolo și te bântuie. Din acest motiv ai, de exemplu, durere de gât sau de spate dimineața. De multe ori și de cap. Dacă ai crezut că e din cauza poziției în care ai dormit, te-ai înșelat! Tot timpul a fost din cauza poziției pernei! Una din margini este cea ce a dat acea durere. Sau poate mai mult de o margine, nu tot timpul e o singură durere. Marginile se pot așeza peste noapte în ce poziție doresc și se pot chiar mișca. Îți dau un somn bun sau te pot împinge până îți oferă un disconfort destul de mare. Din cauza acestor margini te foiești noaptea: te împing de la spate până te învârți dintr-o parte în alta a patului.

Marginea pernei și Pitagora

Pitagora și-a dezvoltat teoremele în timpul nopților nedormite. A fost primul care și-a dat seama de aspectele enumerate mai sus. Marginile pernei îl deranjau atât de tare, încât l-au bântuit și după ce a dormit fără pernă. Chiar dacă nu se știe, el a fost cel ce a descoperit triunghiul! Și a făcut-o studiind atent formele pernei în diverse situații ale marginilor. Aș putea enumera mai multe lucruri descoperite în fizică sau matematică din cauza marginilor pernei, dar nu e momentul.

Marginea pernei

Foarte important este să știi care e „marginea pernei”. Știu că am spus că perna are 4 sau mai multe margini, dar… există tot timpul o anume margine numită și „marginea pernei”. Este o margine specială și trebuie tot timpul să știi unde e, altfel o poți păți (cum mi s-a întâmplat mie). Nu trebuie nici măcar să știi de ce trebuie să știi, trbeuie doar să fii tot timpul pregătit să o identifici imediat, pentru a evita posibilele situații neplăcute. Când auzi „marginea pernei” poți scoate din calcul oricare din cele patru margini cunoscute și nici măcar nu te gândi să întrebi care margine; nu te gândi decât la „marginea pernei” și identific-o pe loc. Neapărat!

10 November
1Comment

Frumosul

Am aflat recent că omul este în sinea lui un consumator de frumos. Mi s-a părut ceva foarte interesant să auzi. Am realizat că într-adevăr așa e și nu numai. Frumosul e chiar ceea ce ne ține „în picioare”. Fără el nu am ști cum e un zâmbet, nu am mai avea motiv să ne ridicăm dimineața din pat. Fără frumos nu ar mai trebui să alegem între două lucruri, nu ar mai trebui să depundem eforturi când facem ceva, pur și simplu pentru că nu există frumos. Nu am mai ști nici ce muzică de place… ori dacă fundul e mai important decât sânii sau invers. „Oferta” e nelimitată!

Dacă omul nu doar că e consumator de frumos, dar și depinde de el pentru a nu deveni o legumă nepăsătoare, ce se întâmlă când balanța înclină foarte mult spre lucruri unde nu există frumosul? Sau unde a existat odată și cum nu mai este? Se scufundă în nepăsare? Caută frumosul în alte locuri? Și-l imaginează pentru a supraviețui?

16 October
2Comments

Nod în gât

Am un nod în gât și nu reușesc să îl scuip afară. De fapt abia ce am realizat că care îl am; poate că de asta nu l-am scuipat încă. Dacă mă gândesc mai bine, nodul a tot stat pe post de capac și poate că nici nu l-aș fi scuipat, fix din motivul enunțat. Capac pentru toată greața pe care o tot port cu mine, toată greața care s-a tot adunat de ceva timp, fără să îmi dau seama măcar.

Și îmi cam vine să scuip… și nu o fac, poate pentru că mi-e teamă de ce altceva ar mai putea ieși, de care eu încă nu știu. Sau de ce schimbări s-ar putea produce. Mă întreb dacă nu depind de greața asta pentru a continua… pentru a continua cu orice, inclusiv să mă țin în picioare.

Și dacă tot am realizat că am nodul în gât, probabil că am să îl scuip…

14 October
1Comment

Pentru că

Sunt foarte multe lucruri pe care le-ai face, dar nu mai apuci să le faci… din diverse motive. Poate pentru că nu e neapărat important, poate pentru că nu ai chef, poate pentru că tot amâni până e prea târziu… amâni poate pentru că pur și simplu nu ai acea zvâcnire care să îți dea tupeul să le faci atunci când trebuie. Tot timpul există un „pentru că…”.

„Pentru că” nu e nimic mai mult decât o scuză, o scuză în fața ta, pentru a-ți motiva lipsa de acțiune. De multe ori spui „dacă aș fi făcut aia, poate era altfel”. Dacă a fost alegerea ta să nu o faci, nu îți mai pune întrebarea. Totuși, sunt atâtea „pentru că” și multe te pot măcina pentru mult timp, îți pot aduce regrete mari și totuși nu iei nici un fel de măsură, chiar dacă mai e timp, doar pentru că… pentru că unora nu le-ar place… pentru că ar avea alții de suferit… pentru că s-ar putea sa nu reușești și atunci nu poți reveni la ce a fost înainte…

Mai este și varianta cu „aș dori, dar parcă nu sunt sigur”, variantă în care îți dorești destul de mult, dar tot timpul îți dai singur contraargumente. E tot un fel de „pentru că”, dar nu trebuie neapărat să fie un „pentru că” foarte convingător. Asta e varianta care probabil că te bântuie cel mai tare, e lucrul pe care tot timpul îl dorești, ai putea să îl ai și totuși tot timpul îl refuzi.

Varianta „pentru că” rămâne totuși cea mai interesantă. E varianta în care de cele mai multe ori există motive serioase „să nu”. E varianta care naște cele mai puternice frustrări, care te face de multe ori să spui „acum e momentul” și totuși să nu faci nimic. E varianta în care nu vei face nimic în cele din urmă și tot timpul vei avea părerea de rău, indiferent cât de bună sau nu a fost opțiunea să nu, pentru că…

29 August
0Comments
30 June
0Comments

Romani, treceti Prutul!

Români, treceți Prutul!

Așa a spus Ion Antonescu în 1941… sau cel puțin așa am învățat noi la școală. Asta printre alte minciuni care ni s-au tot spus. De fapt ordinul a fost „Ostași, vă ordon: treceți Prutul!”.

Vă voi aduce mai aproape de adevărul istoric, adevăr care a fost ignorat, fie cu bună știință, fie din neștiință. Voi deconspira aici ceea ce ne-a fost ascuns de ani de zile, din motive mai mult decât simplu de înțeles. Read more…

03 May
1Comment

Cine este Bin Laden

Cine e Osama?

Știm cu toții că Osama Bin Laden a fost agent CIA și nu cred că numai o dată am auzit cum că americanii știau despre atacurile de la 11 septembrie sau că Bin Laden ar lucra de fapt pentru ei, într-un plan masonic de a cuceri țările arabice, dând motive americanilor să le atace. Povestea reală nu o știu decât foarte puțini oameni din lume; ce vă voi prezenta aici este varianta cunoscută ca fiind cea mai aproape de realitate.

V-ați întrebat vreodată dacă nu cumva Bin Laden este un personaj inventat? Un personaj inventat pentru a putea da vina pe cineva care nu există, care nu e niciodată prins, care pote fi acuzat tot timpul pentru orice act terorist, oferind astfel motiv americanilor de a ataca statele arabe, unul după altul, pentru a-și testa noi arme, pentru a crea noi generații de consumatori, dominând astfel cât mai mult posibil? Acesta e adevărul: Bin Laden nu există! El a fost inventat de CIA cu mulți ani în urmă, în cadrul unui plan foarte bine pus la punct. Urmează să relatez foarte multe lucruri STRICT SECRETE! Lucruri care nu sunt nici măcar în Wikileaks.

Unde? Când? De ce?

Totul a început în 1998. Era un moment de relativă pace mondială și americanii nu prea mai luptau pe nicăieri. Se bucurau de vacanțe, reconstruiau țara, ridicau sateliți, extindeau internetul. Unul din planurile guvernamentale era reconstruirea unor ambasade americane, pentru a putea duce în anumite țări mai mulți oameni, mai multă logistică, mai mult echipament. Totul trebuia făcut în așa fel încât motivele reale să nu poată fi nici măcar bănuite de cineva. Au recurs la ultima soluție, care ascundea complet ideile de la care au pornit: și-au bombardat propriile ambasade. Da, americanii și-au bombardat propriile ambasade! În acest fel le-au putut reconstrui, exact așa cum aveau ei nevoie.

Pentru toate acestea, aveau nevoie de un vinovat, de unul care să nu poată fi găsit. Așa a fost inventat Osama Bin Laden, împreună cu organizația Al Qaeda, pe care aveau să o declare ca fiind extinsă în întreaga lume, putând astfel justifica orice mișcare, oricând.

9/11 vs Bin Laden

După cum se știe, la acea dată Bin Laden a deturnat 4 avioane pe care le-a folosit pe post de rachete vii: două la World Trade Center, unul la Pentagon și celălalt ar fi trebuit să ajungă la Casa Albă. Adevărul este că totul a fost orchestrat chiar de către americani, ceea ce numim astăzi act terorist fiind de fapt un masacru, făcut de către americani către americani. Probabil că se auzea vreun imn masonic în avioane înainte de a se opri în acele clădiri.

Sunt o grămadă de teorii ale conspirației, o grămadă de oameni care au studiat detalii, în baza înregistrărilor reale. Pe scurt, la WTC se poate vedea disconcordanța dintre explozia avionului și a clădirii, la Pentagon paguba e prea mică pentru a fi fost produsă de un avion și despre al patrulea avion sunt doar speculații; interesant e că s-a prăbușit fix ăla care trebuia să ajungă la Casa Albă.

Cum a fost implicat Bin Laden în toate astea? Foarte simplu… era țapul ispășitor numărul 1 pentru orice chestie „mai serioasă”. Soldatul perfect Chuck Norris a regizat totul, s-a ocupat personal de atacuri, având grijă ca totul să fie fără urme. Televiziunea a fost ușor de manipulat. Am dezvăluit în alt articol despre legătura dintre el și Băsescu. Acum știți cine s-a ocupat de manipulat televiziunea. A fost de ajuns să spună „Să îți fie rușine, Bin Laden!”, că a și fost preluat de toate posturile. Mai ales după ce a dus spre investigare filmele cu Osama recunoscând atentatul și i s-a spus că sunt originalele lui Dinu Patriciu.

Cucerirea orientului

Aceste motive fiind îndeajuns, a început invazia. Cu țări ca Afganistan sau Pakistan a fost ușor. Când au vrut Irakul, și-au amintit că Saddam era dictator și l-au spânzurat.

După 10 ani, cu ajutorul și măestria lui Chuck Norris și Traian Băsescu, au făcut din omul fictiv Osama Bin Laden cel mai căutat om de pe pământ, vinovat de toate relele și acuzat de orice ar fi putut fi act terorist sau atentat. După acești 10 ani, poporul american a dovedit că poate fi un popor salvator, cucerind astfel și țările în care nu aveau acces.

Urmează Iran; acolo va fi delicat, ei au putere nucleară. Între timp va învăța Chuck Norris să îi dezarmeze telepatic.

Moartea lui Osama

Așa e, Osama trebuia omorât. S-au cheltuit foarte mulți bani, care trebuiau justificați. O slujbă religioasă inexistentă, un cadavru aproape imposibil de identificat și un nou succes pentru Chuck Norris. Restul puteți vedea la televizor.

Nota autorului: această poveste reală este fictivă.

28 April
0Comments

Eu tip, tu tipi, el/ea tipa

Eram tare, eram șmecher… să fi tot trecut 10 ani de-atunci, dar important e că eram șmecher. Țipam la toată lumea și rezolvam în timp record orice. Devenise un mod de viață de care eram mândru. Îmi spuneam într-una „dacă te porți frumos cu ei, te iau de fraier; mai bine să creadă că ești nebun și te vor lăsa în pace”. Știam la cine trebuie țipat și la cine nu. În modul ăsta îmi păstram prietenii și reușeam să mă impun cu ușurință în fața oricui. Eram viteaz, nu încape îndoială.

Nu am avut timp să adun „rezultatele” țipatului meu, întrucât am plecat din țară, dorința primordială a mai oricărui român în ace perioadă. Am început să cunosc alți oameni, mi-am făcut alți prieteni. Nu mai eram în poziția de a țipa pentru a rezolva mai orice; trebuia deodată să rezolv problemele folosind „vorba bună”. Tupeul era în continuare acolo, continuam să spun verde în față lucrurile, doar că nu mai țipam; le spuneam cu calm, alegându-mi cuvintele și în mod ciudat reușeam să rezolv problemele la fel de bine ca înainte, doar că mi se mai și zâmbea la urmă. Era un progres…

Mai târziu mi-am dat seama de cât de important este un cuvând spus cu calm; am realizat ce putere mare poate avea. Spus și ales așa cum trebuie, un cuvânt poate duce la reacția sau rezultatul dorit fără probleme. Poți lăsa în urmă un om frustrat, poți face un om să te ajute cu zâmbetul pe buze sau îl poți face să se simtă al naibii de vinovat. Poți chiar opri un om din înverșunarea lui împotriva ta, dintr-un moment în care nu poate face altceva decât să țipe.

Au trecut anii și nu realizez exact când s-a produs schimbarea. Cert este că nu îmi mai place să țip, prefer să zâmbesc și asta mă face să mă simt mai bine. Încă am o problemă la persoanele care țipă, mai ales la alea care țipă fără oprire, care consideră că așa rezolvă orice, așa cum făceam eu acum 10 ani. Când se întâmplă asta, prefer să mă retrag, îmi amintesc de mine și știu că lupt pentru o cauză pierdută, cel puțin pentru un timp.

Acum nu mă mai simt motivat nici să zâmbesc…