… as crede ca visez …

A plecat Van Damme

Mă refer, bineînțeles, la Jean-Boc Van Damme. A plecat de la Palatul Victoria pentru a-și putea vedea de carieră, acolo unde îi este locul. Guvernul a fost ceva temporar, pentru a încerca și un alt fel de scenă (scena politică). A văzut că a funcționat la Terminator și a vrut să aibă parte de același gust, de aceeași acțiune. Greșeala micului Van Damme a fost că s-a comparat cu musculosul Arnold și a pierdut, bineînțeles pentru că nu a avut la fel de multți mușchi.

Și-a început cariera la Cluj, unde a jucat bine rolul de conducător. Nu mai a ca pe vremea lui Funar, dar pentru el a fost bine. A jucat apoi pentru Băse la București și a primit rolul de conducător al guvernului. A jucat apoi pentru el, când s-a pus pentru prima dată problema de a pleca de acolo.. și a câștigat. Apoi a jucat puțin și pentru economia românească și a adus o creștere de cca. 25%. Încă nu mi-e clar dacă a fost și un joc pentru popor sau nu; părerile sunt împărțite, dar sunt motive să spun că da și motive să spun că nu.

În orice caz, acum pleacă, pleacă să își continue cariera. Părăsește serialul care nu îi mai aducea faimă, pentru a nu-și distruge complet viitoarea carieră (care?). Probabil că va turna încă un film pentru a reapare în atenția publică, cum ar fi „Sport Sângeros Revolutions”; totul în funcție de ce se va întâmpla după alegeri. Există și posibilitatea unui cantonament prelungit, unde se va antrena pentru a sparge pereții cu capul. Nu, în nici un caz nu e vorba de dat cu capul de pereți!

Senzaționalul pe care îl voi dezvălui acum (bineînțeles că am și așa ceva) e că Chuck Norris și-a retras sprijinul pe care i-l oferea lui Băsescu. Ce se întâmplă acum e exact singura manevră pe care a putut-o face pentru a fi partidul din nou „pe felie” la alegeri. Tehnica de karate folosită e simplă: vorbim despre calul traian.. sau folosește-te de dușman pentru a-l călca în picioare. Troian a ales de această dată mai mulți cai traiani, în frunte cu Antonescu și Ponta. Mai precis, acești cai vor alerga spre putere, o vor lua relativ simplu și vor încerca pentru 10 luni să guverneze un popor pe care tot ei l-au ațâțat împotriva „nedreptăților guvernării”. După aceste 10 luni vom auzi „hahaha, v-am spus eu” și Traian va înghiți caii și va veni din nou la putere. Demisia lui Boc mai devreme de azi nu își avea sens: poporul încă nu era destul de nervos pentru a putea reacționa împotriva opoziției (când va fi momentul).

Q.E.D.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie…

Văd că e la modă să trimiți o scrisoare către guvern, către senatori, sau cui mai vrei tu. Aceasta este scrisoarea mea deschisă, către cine se simte.

Încep cu guvernul, parlamentul și toți ceilalți. Vă rog plecați! Chiar vă rog să plecați, nu mai doresc să avem o guvernare politică! Au ajuns 20 de ani de politică! Vreau o guvernare care să facă țara prosperă, nu să fure!

Vreau o guvernare mafiotă și vă spun și de ce: nu vor mai fi bani alocați către poliție, ministere sau alte ciudățenii din astea. Totul va fi rezolvat de clanuri, care nu că nu vor consuma de la buget, dar chiar vor plăti taxă pentru a deține acel minister. Se va legaliza prostituția; vom putea fuma și delicatese. Astfel, va crește mult numărul de turiști. Mult. Țara va înflori, pe banii străinilor. Parcă văd anunț de mică publicitate: „angajăm negresă pe post de prostituată; se oferă condiții igienice, 30% din încasări și așternuturi noi în fiecare seară”. Se va cultiva iarba în balcon, fără frică. Ne vom putea lăuda în gura mare: „iarba mea e mai bună, e ceva special” sau „a mea e cea mai pură, e ECO!”. Legislația va fi aproape inexistentă, nu va trebui să ne mai facem multe griji. În loc de procese vor fi ședințe de negociere cu un membru al clanului care se ocupă de justiție.

România va fi o țară de oameni fericiți. O țară fericită și prosperă. România va acumula capital ca niciodată, materia primă oricum o avem: foarte mult teren arabil nefolosit și o grămadă de individe care pot ocupa postul de prostituate; dacă nu putem acoperi de la noi cererea, importăm ieftin din Republica Moldova. Investiție minimă, profit maxim.

Și mai vreau ceva… și cu asta chiar insist: vreau ca România să fie atacată și bombardată de americani. Va fi un moment negru în istoria țării să fie reconstruită din temelii. Mă uit la țări care au mai pățit această nenorocire și rezultatul e cam același… la țări cum ar fi Japonia sau Germania… cât de nasol au putut ajunge…

…dulce Românie, asta ți-o doresc…

Protected: Născut vinovat

Prima dată

E 2012, de mai puțin de 24h. M-am trezit pentru că am avut anumite nevoi (sau ar trebui să spun că mi-a venit să mă piș?). În timpul acestui minunat moment al vieții mi-am amintit de anumite superstiții, cum ar fi că trebuie (sau ai putea) să îți pui o dorință când faci ceva pentru prima dată în acel an. Ca să revin, eu doar scăpam de presiune… pentru prima dată în acest an. Și m-am întrebat ce mi-aș putea dori la ora aia, când nici măcar nu se luminase. Și mi-am dorit să pot dormi puțin mai mult decât de obicei, eventual fără să fiu trezit din oră în oră.

Bineînțeles că la foarte scurt timp Eduard a dat alarma… deci s-a cam dus cu prima dorință pentru primul lucru făcut pentru prima dată în acest an. L-am păcălit cu suzeta și m-am băgat din nou în pat. Mi-am dat seama că l-am păcălit pentru prima dată anul ăsta cu suzeta, deci loc de altă dorință. Dorința a fost aceeași, așa că după încă 20 minute am auzit din nou alarma. Într-un târziu, el a mâncat și am putut dormi cca. 3 ore fără „pauză”. Probabil pentru că nu îmi mai pusesem o dorință când l-am luat pentru prima dată din pat anul ăsta. Am dormit și am uitat de dorințele astea prostești, cu toate că știu că voi auzi la vară chestii de genul „e prima dată anul ăsta când mănânci cireșe? Pune-ți o dorință, neapărat!”.

Acum tocmai am scris pentru prima dată în 2012…

La margine de pernă

Da! Perna are margini! Sunt două tipuri de perne: cu cele patru margini cunoscute sau chiar cu mai multe. Chiar dacă nu ai realizat, ele sunt acolo și te bântuie. Din acest motiv ai, de exemplu, durere de gât sau de spate dimineața. De multe ori și de cap. Dacă ai crezut că e din cauza poziției în care ai dormit, te-ai înșelat! Tot timpul a fost din cauza poziției pernei! Una din margini este cea ce a dat acea durere. Sau poate mai mult de o margine, nu tot timpul e o singură durere. Marginile se pot așeza peste noapte în ce poziție doresc și se pot chiar mișca. Îți dau un somn bun sau te pot împinge până îți oferă un disconfort destul de mare. Din cauza acestor margini te foiești noaptea: te împing de la spate până te învârți dintr-o parte în alta a patului.

Marginea pernei și Pitagora

Pitagora și-a dezvoltat teoremele în timpul nopților nedormite. A fost primul care și-a dat seama de aspectele enumerate mai sus. Marginile pernei îl deranjau atât de tare, încât l-au bântuit și după ce a dormit fără pernă. Chiar dacă nu se știe, el a fost cel ce a descoperit triunghiul! Și a făcut-o studiind atent formele pernei în diverse situații ale marginilor. Aș putea enumera mai multe lucruri descoperite în fizică sau matematică din cauza marginilor pernei, dar nu e momentul.

Marginea pernei

Foarte important este să știi care e „marginea pernei”. Știu că am spus că perna are 4 sau mai multe margini, dar… există tot timpul o anume margine numită și „marginea pernei”. Este o margine specială și trebuie tot timpul să știi unde e, altfel o poți păți (cum mi s-a întâmplat mie). Nu trebuie nici măcar să știi de ce trebuie să știi, trbeuie doar să fii tot timpul pregătit să o identifici imediat, pentru a evita posibilele situații neplăcute. Când auzi „marginea pernei” poți scoate din calcul oricare din cele patru margini cunoscute și nici măcar nu te gândi să întrebi care margine; nu te gândi decât la „marginea pernei” și identific-o pe loc. Neapărat!

Frumosul

Am aflat recent că omul este în sinea lui un consumator de frumos. Mi s-a părut ceva foarte interesant să auzi. Am realizat că într-adevăr așa e și nu numai. Frumosul e chiar ceea ce ne ține „în picioare”. Fără el nu am ști cum e un zâmbet, nu am mai avea motiv să ne ridicăm dimineața din pat. Fără frumos nu ar mai trebui să alegem între două lucruri, nu ar mai trebui să depundem eforturi când facem ceva, pur și simplu pentru că nu există frumos. Nu am mai ști nici ce muzică de place… ori dacă fundul e mai important decât sânii sau invers. „Oferta” e nelimitată!

Dacă omul nu doar că e consumator de frumos, dar și depinde de el pentru a nu deveni o legumă nepăsătoare, ce se întâmlă când balanța înclină foarte mult spre lucruri unde nu există frumosul? Sau unde a existat odată și cum nu mai este? Se scufundă în nepăsare? Caută frumosul în alte locuri? Și-l imaginează pentru a supraviețui?

Nod în gât

Am un nod în gât și nu reușesc să îl scuip afară. De fapt abia ce am realizat că care îl am; poate că de asta nu l-am scuipat încă. Dacă mă gândesc mai bine, nodul a tot stat pe post de capac și poate că nici nu l-aș fi scuipat, fix din motivul enunțat. Capac pentru toată greața pe care o tot port cu mine, toată greața care s-a tot adunat de ceva timp, fără să îmi dau seama măcar.

Și îmi cam vine să scuip… și nu o fac, poate pentru că mi-e teamă de ce altceva ar mai putea ieși, de care eu încă nu știu. Sau de ce schimbări s-ar putea produce. Mă întreb dacă nu depind de greața asta pentru a continua… pentru a continua cu orice, inclusiv să mă țin în picioare.

Și dacă tot am realizat că am nodul în gât, probabil că am să îl scuip…

Pentru că

Sunt foarte multe lucruri pe care le-ai face, dar nu mai apuci să le faci… din diverse motive. Poate pentru că nu e neapărat important, poate pentru că nu ai chef, poate pentru că tot amâni până e prea târziu… amâni poate pentru că pur și simplu nu ai acea zvâcnire care să îți dea tupeul să le faci atunci când trebuie. Tot timpul există un „pentru că…”.

„Pentru că” nu e nimic mai mult decât o scuză, o scuză în fața ta, pentru a-ți motiva lipsa de acțiune. De multe ori spui „dacă aș fi făcut aia, poate era altfel”. Dacă a fost alegerea ta să nu o faci, nu îți mai pune întrebarea. Totuși, sunt atâtea „pentru că” și multe te pot măcina pentru mult timp, îți pot aduce regrete mari și totuși nu iei nici un fel de măsură, chiar dacă mai e timp, doar pentru că… pentru că unora nu le-ar place… pentru că ar avea alții de suferit… pentru că s-ar putea sa nu reușești și atunci nu poți reveni la ce a fost înainte…

Mai este și varianta cu „aș dori, dar parcă nu sunt sigur”, variantă în care îți dorești destul de mult, dar tot timpul îți dai singur contraargumente. E tot un fel de „pentru că”, dar nu trebuie neapărat să fie un „pentru că” foarte convingător. Asta e varianta care probabil că te bântuie cel mai tare, e lucrul pe care tot timpul îl dorești, ai putea să îl ai și totuși tot timpul îl refuzi.

Varianta „pentru că” rămâne totuși cea mai interesantă. E varianta în care de cele mai multe ori există motive serioase „să nu”. E varianta care naște cele mai puternice frustrări, care te face de multe ori să spui „acum e momentul” și totuși să nu faci nimic. E varianta în care nu vei face nimic în cele din urmă și tot timpul vei avea părerea de rău, indiferent cât de bună sau nu a fost opțiunea să nu, pentru că…

Google Translate

Google si-a extins dictionarele, avand cuvinte noi, academice. Demo aici. Totusi, unele expresii folosesc, cum ar fi asta.